Postat de: cristina | Aprilie 15, 2009

use me forever, use me for rocket fuel

Astazi cineva m-a invatat sa plang in batista. Intr-o batista veche, cum erau batistele odinioara, o batista precum cele pe care ma punea mama sa le calc cand eram mica, sa deprind arta calcatului, spunea ea. Este acelasi om care m-a invatat, pe o autostrada ticsita de masini din Austria sa ma uit pe geam dupa mori de vant. Morile de vant, nesincronizate, deseneaza pe cer forme geometrice din cele mai complicate, ce se schimba la fiecare moment de miscare, al nostru, al lor, dupa care se descompun analitic si nu se mai repeta niciodata in acelasi contur.
Eu credeam ca oamenii din masini merg prea repede ca sa opreasca, prea iute ca se le pese. Nu. Nu e asa. Cel mai ciudat este ca lui i-am scris un prim comentariu:
„Sitting in an automobile was where I first remember understanding how drama works… Hidden in the back seat of a sedan, I quickly realized how deep the chasm or intense the claustrophobia could be inside your average family car.” – Neil LaBute
Imi plac oamenii care imi spun vorbe bune, la care ma duc cu bocceluta mea plina de tristete si ma lecuiesc, intocmai cum crema de maini cu miros de levantica transforma maini din hartie creponata in catifea. Ar fi frumos ca acesti oameni sa gaseasca tot timpul biscuiti in buzunare, acolo unde obisnuiau sa-si tina impaturite batistele.
As vrea sa gasesc un telefon cu fise ca sa transmit un „multumesc”.


Responses

  1. chiar ma intrebam daca mai exista oameni care sa mai foloseasca batistele clasice, inafara de tata…

  2. Din ciclul „oamenii cu cearcane sunt minunati” sesizam o transformare in „oamenii cu batiste sunt minunati”😀

  3. nu prea mai gasesti telefoane cu fise. Frumos ar fi sa incerci cu unu mai normal – banuiesc ca se poate si cu un mobil.

  4. @raluca
    Da, oamenii acestia sunt din ce in ce mai rari. Cred ca este o traditie de familie ce tine de mama. Si acasa, tata le foloseste si le apreciaza, dar cel mai important, le gaseste tot timpul curate si calcate in sertar. Alti oameni pur si simplu trec peste detractorii carora nu li se par igienice si exploateaza avantajele indiscutabile: batistele din material sunt mari, bine compartimentate, rezistente la suflaturi violente si mereu apreciate cand sterg lacrimile unei domnisoare.

    @Balaria Solitara
    si, da, oamenii astia sunt minunati

    @violeta
    Pe cavalerii cu batiste in buzunar nu ii gasesti la niciun telefon mobil, fiindca semnalul ii ocoleste. In schimb au facut o concesie modernitatii si raspund, in zilele impare, la telefoane fixe plasate pe bulevarde largi, noaptea tarziu.

  5. Mama încă are un teanc de batiste în şifonier. Miros a naftalină, a parfum vechi şi a lacrimi uscate. Îmi place să le despachetez şi să le împachetez la loc. Am senzaţia că le trezesc din somn şi ele îmi zâmbesc🙂
    Chestiile alea de hârtie, practice şi cu miros proaspăt de fabrică aromată nu le vor înlocui niciodată.

  6. @Z

    crezi ca o batista stie numarul lacrimilor pe care le-a sters?
    ca noaptea bastistele discuta intre ele in sifonier si cele care au adunat cele mai multe lacrimi in loc sa fie declarate castigatoare stau intr-un colt, caci probabil au acumulat odata cu lacrimile si multa tristete😦

  7. Ştieee. Categoric. Eu cred ca nu se organizează vreun concurs😀 Plus că mai sunt şi cele care au adunat lacrimi de bucurie😛


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: