Postat de: cristina | Februarie 27, 2009

unde ajung propozitiile neterminate?

Exista oare un loc unde ajung propozitiile neterminate?

Atunci cand cunoastem oameni noi sau intalnim prieteni vechi cu care avem multe de povestit, ne asternem la vorba si incepem idei pe care uneori le abandonam, fiindca ne vin in minte referiri ce ar putea sustine mai bine ideea povestirii. Abia la sfarsit, ne dam seama ca foarte putine ganduri le-am dus pana la capat si foarte putine propozitii le-am desfasurat pana la ultimul cuvant, ca mintea noastra se resimte asemenea unei masini ce functioneaza cu intermitente, ca o automata derutata de prea multi stimuli, ale carei programe nu pot sa proceseze definitiv un semnal pentru ca invariabil apare altul, cu o prioritate mai mare.
Diversitatea infinita a gandurilor noastre nu poate fi rezumata intr-o serie finita de cuvinte si poate ca simetria perfecta estetic a unei propozitii complete este o forma de amagire…

Totusi, oare propozitiile neterminate arata ca niste raniti? Uneia ii lipseste o mana, altuia un picior, iar creierul nostru este guvernat o entitate superioara care le aduna cu roaba? Unde le duce? Poate unele propozitii cheama intre timp ambulanta gandurilor si atunci deschizi gura mare si spui „aaa… ca tot incepusem sa-ti povestesc despre…”, iar in temnita/cimitirul proporozitiilor neterminate acestea se leaga una de cealalta si ies niste fraze diforme, unele fara subiect, altele cu predicat multiplu.
Mintea noastra probabil ajunge intr-un impas si nu ne mai putem concentra cand sirul propozitiilor neterminate devine prea mare, ca niste fire suspendate, care nu se leaga de niciun gand actual, sunt intinse peste un spatiu gol, si in loc sa se croseteze in continuare, se innoada intr-un ghem.

 


Responses

  1. De unde vin si unde se duc propozitiile neterminate? Nu stim sigur. Dar stim ca ele exista. Le observam cand se intorc sa ne bantuie dintr-un colt uitat de memorie. Poate noi le-am izgonit acolo fara tact. Sau poate s-au retras singure, resemnate de lipsa noastra de atentie. Le revedem chipul si ne straduim sa le recunoastem. Uneori le intampinam ca pe un vechi prieten care iti aduce aminte de o sansa ratata. Alteori pretindem ca nu exista si incercam sa le ignoram. Ne felicitam ca nu le-am terminat si ne intrebam daca noi am fost cei care le-am inceput. Oricum ar fi, intalnirea lor ne face sa tresarim si trezeste nostalgii nedeclarate. Privim in urma lor si ne simtim inundati de compasiune. Ca atunci in copilarie, cand eul, neformat inca, putea sa planga si sa se identifice cu ceva exterior noua, un batran singur vazut intr-un parc.

    Vrem sa le intindem o mana, dar umbra lor spectrala ne sperie. Iar neputinta noastra ne exaspereaza. Inconsistenta ne impiedica sa le mangaiem. Conturul translucid ne opreste sa le privim. Intuim ca recapitularea lor ar putea sa ne restituie integral fiinta pierduta. Ca revederea lor ar putea sa reconstituie un timp niciodata petrecut. Ne dorim sa traversam impreuna cu ele o regiune a fiintei precara, care se destrama pe masura ce ne apropiem. Cuprinsi de melancolie nu putem decat sa contamplam cum propozitiile sunt purtate de regrete. Totusi care e sursa lacrimilor noastre? E sentimentul indecent al compatimirii de sine. Plangem pentru ceea ce am fi putut fi. Plangem pentru ca propozitiile vor ramane in continuare neterminate.

  2. @azazel scrii comentarii mai frumoase decat posturile mele🙂 pacat ca nu la tine pe blog😛

  3. eu cred ca se sparg si uneori ajung cioburi in suflet sau in alte locuri de unde ne ranesc, ne dor pentru ca au ramas nespuse pentru eternitate si a trecut momentul lor si nu va mai fi niciodata clipa potrivita. alte dati poate se sparg si nu ramane din ele decat praful si praful il ia vantul uitarii si te chinuie ceva si habar nu ai ce.

  4. si, …. cum va spuneam, …. depaseam spre constanta!

    aceasta este mama propozitiilor neterminate din istorie. foarte multi oameni pot confirma asta.

  5. constanta este un oras epic!

  6. gandurile terminate,articulate, stralucind de sanatate. Avortonii plutind intr-un amestec de lasitate, resemnare,comoditate. In rolul nostru divin nu avem nici un pact cu noe, ci poate doar un sentimentalism egocentric care protejeaza orice starpitura de natura intelectuala. toti ar trebui uitati in limb, limbul cuvintelor nerostite pana ce venirea unui Christos, suficient de puternic pentru a supravietui semifiintei lor, i-ar absolvi de pacatul de a fi fara a se fi nascut si i-ar face sa fie trecut desi nu au fost niciodata prezent.

  7. Ajung niste pointeri nuli si sunt adunate de garbage collector😛

  8. @violeta , @alexandra
    propozitiile neterminate reprezinta doar o cantitate de ganduri pe care am uitat sa le terminam.

    nu au cazut prada niciunei judecati de valoare care sa le clasifice intr-un clasor invizibil in functie de natura si gravitate, fiindca sunt pierdute adanc in ghemul gandirii, invalmasite si inghesuite. nu au adresa, nu au destinatar, poate ca nici nu ne dam seama cum ni se scurg cateodata prin urechi, cand facem baie.

    oare totusi au speranta, ni se asemana cumva noua? cred in entitatea mitica ce le va elibera de starea de nefiinta si le va garanta o moarte poate mai putin oneroasa insa indelung asteptata. sau se multumesc cu statutul lor non-efemer, fara contur, fara forma, fara miros, purtand doar povara ocuparii abuzive al unui spatiu din memorie?

  9. @vas
    ai sa razi, dar primul draft chiar avea in componenta cuvantul „Garbage collector”. Deh, inca geme Politehnica din mine…

  10. buna seara si bine v-am gasit, dragii mei. sincer, n-am citit nimic din cele de mai sus. si nici nu intentionez. nu ma intereseaza. de altfel, ceea ce ma frapeaza la culme la voi toti este faptul ca

  11. si, cum va spuneam, …. depaseam spre constanta

  12. Eu cred că se transformă în nasturi şi se întorc la noi😀

  13. eu cred ca pleaca si cauta cuvinte cu care sa se intregeasca iar dupa merg si cauta alta carte in care sa se tipareasca😀


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: